Introducere
Dacă vă uitați la portalurile de știri în aceste zile, războiul din Orientul Mijlociu ocupă mult spațiu.
Probabil că ați auzit despre asta. Susținătorii Hamas au invadat Israelul și au împușcat și răpit civili.
Aceștia au atacat, de asemenea, un festival al tinerilor și au ucis 260 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani.
M-a șocat și încă mă mai șochează.
Acum se vorbește de răzbunare. Premierul israelian a anunțat măsuri dure împotriva Hamas. "Fiecare membru Hamas este un om mort".
Iar acum, Fâșia Gaza se află sub o blocadă totală din partea Israelului, fără electricitate, fără apă, fără importuri de alimente. Nu știu cum este la granița cu Egiptul.
În Fâșia Gaza trăiesc peste două milioane de persoane, dintre care aproape jumătate au sub 18 ani, iar ca suprafață, Fâșia Gaza nu reprezintă nici măcar jumătate din suprafața orașului Hamburg.
În 2005, Israelul a părăsit Fâșia Gaza, a evacuat toate coloniile din zonă și a predat controlul autorităților palestiniene.
În 2006, Hamas a câștigat alegerile parlamentare din teritoriile palestiniene și, după un schimb de replici, a avut loc un război civil în care Hamas a alungat Fatah din Fâșia Gaza. De atunci, Hamas a condus Fâșia Gaza, iar Fatah a condus teritoriile autonome din Cisiordania.
Întotdeauna au existat lupte și atacuri din Fâșia Gaza și contraatacuri israeliene.
Hamas a folosit de foarte multe ori în mod abuziv civilii ca scuturi, ceea ce a dus cu siguranță la victime civile în contraatacurile israeliene. În plus, multe materii prime și resurse care au fost importate în Fâșia Gaza au fost, de asemenea, folosite pentru producția de rachete și pentru construirea de tuneluri. Potrivit Wikipedia, peste 60.000 de tone de beton, de fapt pentru clădiri civile, au fost folosite pentru construcția de tuneluri începând din 2012.
De altfel, în Fâșia Gaza nu au mai avut loc alegeri din 2006.
Acestea au fost doar câteva informații despre situația de acolo, probabil că știați deja majoritatea.
Cum te descurci cu asta? Trebuie să recunosc că mă simt agresat când aud asta. În opinia mea personală, Israelul are în mod clar dreptate. De asemenea, pot înțelege gândurile de răzbunare exprimate de diverși politicieni israelieni. Dar nu este important ce cred eu despre situație. Sunt departe și nu am niciun fel de influență asupra situației de acolo.
Iar problema de astăzi nu ar trebui să fie ce acțiune ar trebui să întreprindă israelienii. Nu avem nicio influență asupra acestui lucru și noi, care suntem departe, nu ar trebui să ne permitem să judecăm.
Să ne uităm mai degrabă la mica noastră lume în care ne mișcăm și în care avem influență.
Cum facem față personal unor astfel de gânduri de răzbunare?
Gânduri de răzbunare în Biblie
În Biblie găsim gânduri de răzbunare. Există o listă de așa-numiți psalmi de răzbunare (Psalmii 35; 52; 52; 55; 55; 58; 59; 59; 79; 109; 137). Unii dintre ei sunt îndreptați împotriva altor persoane care i-au făcut rău psalmistului, de exemplu Psalmul 35:8; NL
Unii dintre acești psalmi cer și protecție împotriva dușmanului, alții pur și simplu îi doresc ciuma, de exemplu Psalmul 55:16; NL:
Uneori există și gânduri de răzbunare în general împotriva oamenilor răi (Psalmul 58:4-9; NL):
Din când în când, dezastrul este legat și de propriile noastre greșeli, de exemplu în Psalmul 79, 6-8; NL
Aici, dorința de răzbunare este legată de o recunoaștere personală a păcatului și de o cerere de iertare. În Vechiul Testament, nenorocirea lui Israel s-a datorat adesea faptului că s-a îndepărtat de Dumnezeu. Dar nu mi-aș permite niciodată să fac o astfel de judecată astăzi. În general, nu pot atribui calamități externe comportamentului nepotrivit al unui popor, fie că este vorba de un atac ca cel din Israel sau de un dezastru natural ca cel din Afganistan, de exemplu. Odată ce vom fi în ceruri cu Dumnezeu, atunci poate că, în retrospectivă, vom înțelege sau vom recunoaște cum a fost totul legat.
Există, de asemenea, doi psalmi de răzbunare în care psalmistul dorește răul și pentru copiii celui care a făcut răul. Cel mai rău este în Psalmul 137:7-9; NL:
Mă cutremur când citesc așa ceva. Din nefericire, nu era neobișnuit ca în astfel de războaie să fie uciși copii și chiar și Israelul din acea vreme a suferit din când în când ceva similar. Iar ca represalii, vrei ca cealaltă persoană să experimenteze același lucru sau chiar ceva mai mult.
În Vechiul Testament, "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte" este deja o limitare a răzbunării personale, astfel încât să nu se depășească ceea ce s-a suferit și să se declanșeze astfel o spirală de răzbunare din ce în ce mai mare.
Evaluarea gândurilor de răzbunare
Cum te descurci cu așa ceva?
Dacă citiți comentariile la acești psalmi de răzbunare, există diferite interpretări.
Unii spun că autorii anticipează în mod profetic judecata lui Dumnezeu.
Alții scriu că astfel de dorințe de răzbunare erau potrivite pentru timpul Vechiului Testament, dar nu mai sunt potrivite pentru Noul Testament.
Alții interpretează că psalmistul descrie ceea ce merită păcătoșii, fără nicio dorință personală de răzbunare. Această afirmație mi se pare un pic prostească.
Ideea cea mai plauzibilă mi se pare a fi aceea că acești autori au simțit cu adevărat acest lucru și l-au exprimat. Nu sunt instrucțiuni de acțiune, dar adevărata natură umană este, de asemenea, dezvăluită în mod repetat în textul biblic, iar dorința de răzbunare face, din păcate, parte din ea. Cu toate acestea, acești psalmi sunt, de asemenea, cuvântul lui Dumnezeu, dacă credem în inspirația Bibliei de către Dumnezeu. Sentimentele și personalitatea autorilor biblici sunt totuși adesea vizibile în text.
Totuși, ceea ce devine clar în toate aceste afirmații, uneori ciudate, este că lui Dumnezeu i se cere răzbunare.
Întotdeauna ne imaginăm Vechiul Testament ca fiind violent, răzbunător, etc., dar chiar și atunci existau porunci care indicau în altă direcție, de exemplu Leviticul 19:17-18; NL:
Este destul de ușor. Dar cum să ne ocupăm de astfel de gânduri? Aici, cel puțin în v.18, pare să se limiteze la poporul nostru, dar este destul de dificil. Vecinul este aproape de noi.
Gestionarea gândurilor de răzbunare
Cum ne ocupăm de acest lucru acum?
Aș dori să ne uităm la câteva versete din Romani 12. Versetul 9 începe cu instrucțiuni generale despre cum să trăim împreună în biserică în Romani 12:16-18; urmează NL:
Acestea sunt afirmații destul de rezonabile care constituie o bază bună pentru a trăi împreună. Aproape nimeni nu va fi în dezacord cu acest lucru.
Dar apoi devine interesant (v. 19-21):
Aici găsim de fapt legătura cu Psalmii răzbunării menționați mai devreme, și anume că Dumnezeu este responsabil pentru răzbunare.
Se pare că răzbunarea și gândurile de răzbunare sunt văzute ca ceva normal aici, dar se presupune că nu trebuie să te amesteci. Dimpotrivă, se presupune chiar că ar trebui să faci ceva bun pentru inamic.
Nu cred că este vorba de naivitate față de dușman, dar dacă este în nevoie, dacă este flămând și însetat, atunci ar trebui să-l ajuți.
De fapt, pare destul de logic, dar nimeni nu este suficient de rațional pentru a pune pur și simplu în practică acest text. Iar dușmanul cu siguranță nu se va rușina în toate cazurile, dar și el este o ființă umană, iar lucrurile bune pe care le trăiește nu trec adesea pe lângă el fără consecințe.
Literal, nu spune rușine, ci:
"și-i vei arunca cărbuni aprinși pe cap"
Aceasta este o imagine ușor de înțeles.
Acesta este, de fapt, unul dintre scopurile vieții unui creștin și nu putem face acest lucru de unul singur. Nu putem să ne controlăm sentimentele doar așa, avem nevoie de Isus Hristos și de schimbarea prin El, astfel încât să reușim cu adevărat să predăm gândurile de răzbunare și dorințele de răzbunare lui Dumnezeu și să căutăm binele.
Oamenii sunt adesea prinși în capcană și lipsiți de libertate în gânduri de răzbunare. Iar atunci când vă realizați răzbunarea, provocați adesea daune colaterale nedorite.
Mintea noastră și experiențele noastre știu acest lucru, dar fără Isus Hristos nu putem depăși aceste gânduri decât cu greu. Desigur, acest lucru implică să învățăm să iertăm, așa cum am experimentat iertarea prin Isus Hristos. Și aceasta poate fi baza unui astfel de comportament.
Nu știu cum să pun în aplicare acest text biblic la nivel politic. Mi se pare destul de dificil să îl aplic în viața personală, așa că nu voi avea pretenția de a oferi soluții pentru conflicte politice majore, mai ales pentru scenariile de război actuale.
Rezumat
Permiteți-mi să rezum:
- Ca o introducere, am analizat atacul Hamas asupra Israelului, care a declanșat dorința de răzbunare a multor oameni. Dar haideți să ne uităm la zona în care trăim și avem influență: Cum facem față gândurilor de răzbunare?
- Ne-am uitat la unii dintre Psalmii răzbunării din Biblie. Găsim acolo gânduri de răzbunare împotriva oamenilor care ți-au făcut rău, împotriva oamenilor răi în general și, de asemenea, dorințe extinse de răzbunare împotriva familiei celor care au făcut răul.
- Răzbunarea a fost plasată și în acești psalmi ca o cerere către Dumnezeu.
- Chiar și conform Vechiului Testament, răzbunarea nu este un mod corect de gândire, dar poți să te răzbuni pe Dumnezeu.
- Dumnezeu se declară singurul responsabil de răzbunare, iar misiunea noastră este chiar de a ajuta dușmanul în caz de nevoie.
- Nu vă lăsați biruiți de rău, ci biruiți răul cu binele!